Un oraş mai curat... şi datorită lor

Astăzi, Bistriţa a devenit, credem, un oraş mai curat. În sâmbăta dinaintea Floriilor, când puteau sta acasă sau face orice altceva, aproximativ trei sute de tineri bistriţeni au ecologizat diferite zone ale municipiului. Pentru că detalii puteţi citi în ziarele locale, vreau doar să le mulţumesc elevilor şcolii noastre pentru iniţiativă şi pentru munca depusă: Bozbiciu Adina, Buga Andreea, Handrea Andrei, Ivan Ana, Moldovan Daniel, Petri Debora, Stanciu Alexandru, Stanciu Laura, Ţelină Cristina. Sperăm ca lor să li se alăture un număr mai mare de voluntari la viitoarele acţiuni.

Floriile

Floriile, cea mai importantă sărbătoare ce vesteşte Paştele, au loc cu o săptămână înainte de acesta şi celebrează ziua în care Iisus Hrostos a intrat în Ierusalim, fiind întâmpinat de discipolii Lui şi de locuitorii oraşului. Sărbătoarea Floriilor este o zi cu dezlegare la peşte. În timpurile vechi, sărbătoarea cu acest nume era dedicată zeiţei romane a florilor, numită Flora. Numele derivă din latinescul "Floralia", care semnifică sărbătoarea vegetaţiei. În această zi se spune că natura renaşte la viaţă.
Există o multitudine de obiceiuri şi superstiţii legate de această sărbătoare. În unele zone ale ţării, locuitorii de la sate se încing cu ramuri de salcie peste mijloc, credinţa spunând că în acest fel oamenii sunt protejaţi de boli şi devin mai rezistenţi. În Transilvania, se duc ramuri de salcie la biserică, unde se sfinţesc, după care oamenii le duc la morminte, fiindcă se spune că sufletele îşi găsesc un strop de alinare. În Muntenia, există o superstiţie conform căreia oamenii nu se spală pe cap în ziua de Florii, deoarece aceasta este duminica în care înfloresc copacii şi oamenii pot să încărunţească. În Oltenia, fetele se strâng în grupuri şi cântă "Sălcioara" sau "Lazara", care vorbesc despre drama lui Lazăr. În unele zone, fetele pun în noaptea de Florii busuioc sub pernă, pentru a deveni mai frumoase şi pentru a se mărita în acel an. Există şi o altă credinţă conform căreia aşa cum este vremea de Florii, aşa va fi şi în ziua de Paşte.
În final, urăm "La mulţi ani!" tuturor celor care-şi celebrează onomastica în această zi.

Popularizarea şcolii...

http://www.rasunetul.ro/revistele-liceului-de-muzica

Debating

Detalii despre participarea la meciul demonstrativ de dezbateri în pagina de cultură generală.

Lecţie deschisă pentru părinţi

Mâine, 24 martie, vă invităm să pătrundeţi în lumea compozitorului ceh Carl Czerny, primul profesor de pian care a influenţat tehnica multor pianişti precum Franz Liszt sau nepotul lui Beethoven, la o producţie de excepţie susţinută de elevii clasei prof. Stanciu Maria.

Felicitări colegilor noştri şi profesorilor îndrumători !

Colegii noştri care au participat la binecunoscutul festival J. S. Bach s-au întors astăzi cu zâmbetul pe buze. Clujul a găzduit, în acest sfârşit de săptămână peste 400 de elevi din toată ţara, fiind interpretate renumite lucrări ale compozitorului german. Ediţia cu numărul 25 a adus Liceului de Muzică "Tudor Jarda" peste 12 "diplome de excelenţă" şi 3 "diplome de merit". Felicitări celor care au contribuit la sporirea prestigiului şcolii noastre, elevi şi dascăli deopotrivă.

Vino şi tu voluntar!

Campanie de ecologizare! Vino şi tu voluntar, sâmbătă, 27 martie, ora 9.00, în faţa Primăriei Bistriţa.

Elevi calificaţi la Olimpiada Naţională de interpretare instrumentală, vocală şi studii teoretice muzicale - Liceu

clasa a X-a: Boboia Nicolae (98 p), Năşcuţiu Anamaria (100p)
clasa a XI-a: Bugnar Cristina (100 p), Ceuca Alina (100 p), Pop Ersilia (97 p), Tănase Paula (98p), Zbâncă Alexandra (97,5 p)
clasa a XII-a: Matei Oana (100 p), Pop Beniamin (98,5 p)

Notă: Berengea David (clasa a IX-a - 90 p - locul III la etapa judeţeană)

Recital...

Producţie de cânt popular

Sala festivă a Liceului de Muzică "Tudor Jarda" a găzdui joi, 18.03, producţia de cânt popular susţinută de o parte din ansamblul folcloric "Doruri bistriţene" a cărui coordonatoare este doamna profesoară Bălan Cristina. Această producţie reprezintă o acţiune premergătoare Olimpiadei naţionale de interpretare vocală de muzică populară, scopul acesteia fiind acela de acomodare cu tot ceea ce ţine de o prezentare în faţa unui public, într-un cadru oficial. Acompaniamentul a fost constituit din ansamblul folcloric „Tudor Jarda”, dirijor, profesor Codruţ Ceoarec.

„Missa Brevis”

După îndelungate aşteptări, corul "Excelsior" condus de dirijoarea Ana Maria Răzoare a înregistrat piesa "Missa Brevis". Membrii corului, care a obţinut numeroase premii la diverse concursuri, s-au declarat mulţumiţi de succes, mai ales că înregistrarea a durat mai mult de două ore.

Festivalul J. S. Bach

În perioada 19-20 martie se va desfăşura la Cluj, cea de-a 25-a ediţie a binecunoscutului festival J.S. Bach, pe secţiuni (secţiunea instrumentală şi cea de muzică de cameră). Le urăm succes colegilor noştri ce vor participa la Festivalul interjudeţean J. S. Bach cu un program de înaltă ţinută, pentru a-l omagia pe marele compozitor şi sperăm să revină cu multe premii:

· cls. a II-a: Suldac Damaris (pian, prof. Molnar Larisa)

· cls. a III-a: Vandici Davis (chitară, prof. Pop Valentin), Rauca Diana (flaut, prof. Bătinaş Leila), Gagea Maximilian (vioară, prof. Dimitriu Daniel)

· cls. a IV-a: Costin Cosmina (chitară, prof. Pop Valentin), David Alen (pian, prof. Oniga Remus), Coşbuc Adriana (pian, prof. Karoli Carolina), Manchevici Miriam (flaut, prof. Bătinaş Leila)

· cls. a V-a: Ureche Daniela (pian, prof. Barabaş Claudiu), Bîrte Andrei (vioară, prof. Bâca Liana), Cozac Bogdan (vioară, prof. Dimitriu Tiberia)

· cls. a VI-a: Zăgrean Manuela (pian, prof. Negruţiu Anghelina), Lazar Anamaria (flaut, prof. Bătinaş Leila)

· cls. a VII-a: Strugariu Paul (chitară, prof. Pop Valentin), Tîrgoveţ Daria (chitară, prof. Pop Valentin),

· cls. a VIII-a: Mureşan Andrei (pian, prof. Molnar Larisa)

· cls. a X-a: Boboia Nicolae (violă, prof. Dimitriu Daniel)

Compozitorul lunii...

Frédéric Chopin





Odată cu venirea primăverii şi a micului mărţişor, se naşte in anul de graţie 1810 la 1 martie unul dintre cei mai prolifici şi influenţi compozitori ai muzicii romantice pentru pian Frédéric Chopin. Chopin s-a născut la Żelazowa Wola (Polonia) ca fiu al unei poloneze, Tekla Justyna şi al unui expatriat francez, Nicolas Chopin. Tânărul Chopin primeşte prima lecţie de pian la 5 ani din partea Ludwikăi, sora sa mai mare şi datorită talentului său muzical uşor de remarcat, reputaţia lui Chopin îi aduce aprecierea de „al doilea Mozart”. La vârsta de şapte ani era deja autorul a două poloneze (Sol minor şi Si bemol major), prima dintre acestea fiind publicată în atelierul părintelui Cybulski, directorul unei Şcoli de Organişti şi unul dintre puţinii editori de muzică din Polonia. Chopin ia lecţii profesioniste de pian în perioada 1816–1826 de la renumiţi profesori şi pianişti precum Wojciech Żywny sau Wilhelm Würfel. Odată cu toamna anului 1826, Chopin începe studiul teoriei muzicale, basului continuu şi compoziţiei, alături de compozitorul Józef Elsner în cadrul Conservatorului.

După absolvirea Conservatorului din Varşovia, Chopin îşi face debutul briliant la Viena. Susţine aici două recitaluri de pian şi primeşte multe critici favorabile, existând însă şi voci care criticau tonul jos produs de pian.În decembrie, susţine premiera Concertului pentru pian în Fa minor la Clubul Negustorilor din Varşovia. Prima reprezentare a celuilalt concert pentru pian, în Mi minor, are loc la Teatrul Naţional pe 17 martie 1830.Pe 2 noiembrie 1830, Chopin părăseşte Varşovia pentru concerte în Europa de Vest, neavând să se mai întoarcă pe meleagurile ţării natale.

La vârsta de 20 de ani se stabileşte la Paris unde îşi consolidează reputaţia ca interpret, profesor şi compozitor, adoptând totodată numele de „Frédéric-François”. Aici face cunoştinţă cu unii dintre cei mai reputaţi pianişti ai vremii, dintre care Friedrich Kalkbrenner, Ferdinand Hiller , Franz Liszt, Hector Berlioz, Felix Mendelssohn, Charles-Valentin Alkan şi Vincenzo Bellini, cu care participă la un număr mare de concerte precum în 23 martie 1833, unde Chopin, Liszt şi Hiller interpretează partituri solo ale concertului lui Johann Sebastian Bach pentru trei clavecine sau concertul de pe 3 martie 1838, în care Chopin, Alkan, Pierre Joseph Zimmerman (profesorul lui Alkan) şi Adolphe Gutman (elevul lui Chopin) interpretează aranjamentul de opt mâini al lui Alkan asupra simfoniei a VII-a de Beethoven. Chopin întreprinde numeroase vizite şi turnee în această perioadă, totodată compunând lucrări deosebite pentru pian precum cele 4 mazurci (op.6), culegerea de 5 mazurci (op.7), Trio in sol minor pentru pian, vioara si violoncel (op.8), 3 nocturne (op.9) şi Concertul pentru pian in mi minor (op.11).

În perioada 1837–1847 are o relaţie tumultoasă cu scriitoarea franceză George Sand (pe numele adevărat Amantine-Aurore-Lucile Dupin) cu care va avea şi doi copii, Solange şi Maurice. În cursul iernii turbulente şi mizere petrecute la Mallorca (1838–1839) unde avea de susţinut peste 20 de spectacole, compozitorul se îmbolnăveşte de tuberculoză pulmonară (deşi tratată, recuperarea nu a fost niciodată completă). Chopin petrece verile din perioada 1839 – 1843 la proprietatea scriitoarei din Nohant unde compune Poloneza în La bemol major, Op. 53 „Eroica”, una dintre capodoperele sale. În 1849 starea sa de sănătate se înrăutăţeşte şi astfel în 17 octombrie trece în nefiinţă la vârsta de 39 de ani.

Pe tot parcursul operei sale, pianul are de cele mai multe ori un rol exclusiv, iar compoziţiile sale sunt considerate culmile repertoriului pentru acest instrument. Deşi muzica sa se încadrează în rândul celor mai pretenţioase opere în privinţa tehnicităţii, stilul lui Chopin iese în evidenţă prin profunzimea nuanţei şi a expresivităţii, şi nu doar prin complexitatea tehnică. El inventează forme muzicale precum balada, însă cele mai signifiante inovaţii sub semnătura sa privesc genuri deja existente precum sonata pentru pian, valsul, nocturna şi preludiul. Operele sale sunt numite adesea sprijinul curentului romantic în muzica clasică a secolului XIX. În plus, Chopin este primul compozitor clasic occidental care include elemente slave în muzica sa; mazurcile şi polonezele sale reprezintă chiar şi astăzi baza muzicii clasice naţionaliste poloneze. Astfel rămâne în istoria muzicii clasice cu peste 230 de lucrări fabuloase care şi astăzi încântă publicul.

Felicitări...

elevilor care au participat la concursul interjudeţean "Simbol şi inovaţie":

clasa a IX-a: Boboia Ana Maria, Sonia Onciu , Gălan Anuţa,
clasa a XI-a: Hodean Cristina,
clasa a XII-a : Charchaci Marcela, Ciubucă Violeta, Farcaş Alina.

Cu paşi mărunţi...

Orice lucru pare mai uşor în teorie. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul revistei "Music time". Pornind de la un proiect naţional, am selectat echipa de jurnalişti, ne-am adunat, am pus la punct toate detaliile de care trebuia să ţinem cont şi... practica s-a dovedit cea mai mare piedică. Revista ar fi trebuit să aibă un alt suport, o altă "identitate", dar am decis să nu alegem calea deja bătătorită a revistelor şcolare şi să încercăm să explorăm metode mai puţin convenţionale (cum e şi acest blog), dar mai populare în rândul tinerilor şi care, sperăm noi, să atragă cât mai mulţi cititori şi factori decizionali care să se implice în acest nou proiect. Deoarece ar fi trebuit ca primul număr să apară în 1 martie, echipa de redactori a avut ca "temă" realizarea unui reportaj despre obiceiurile prilejuite de această dată.
Deşi tardiv, am decis să vă împărtăşesc puţin din munca lor, deoarece adevărata răsplată a muncii de dascăl este entuziasmul şi implicarea elevilor pe care încercăm să-i formăm. În cele ce urmează puteţi (re)descoperi istoricul, tradiţia şi/sau legendele mărţişorului.

Martisorul

"Pe data de 1 Martie vei intalni numeroase figuri fericite, dar, in primul rand, ochii tai vor fi capturati de sute de martisoare purtate în piept, pentru noroc. Venirea primaverii este sarbatorita intr-un mod unic, in prima zi a lui martie de poporul nostru, aceasta fiind o mostenire de la stramosii nostri romani.

Martisorul este un mic obiect de podoaba legat de un snur impletit dintr-un fir alb si unul rosu, ca o amuleta creata special pentru a te proteja de spiritele rele, astazi fiind purtat ca un simbol al primaverii si daruit tuturor persoanelor dragi. Astfel in prima zi de martie, peste tot te vei intalni cu un mic martisor, prevestitor al primaverii. Oamenii ofera cu multa placere de 1 Martie martisoare celor pe care ii iubesc, in special doamnelor si domnisoarelor, insa nici barbatii nu sunt uitati, in Moldova si Bucovina fetele confectioneaza martisoare si le ofera alesilor lor.

Originile sarbatorii martisorului nu sunt cunoscute exact, dar se considera ca ea a aparut pe vremea Imperiului Roman, cand Anul Nou era sarbatorit in prima zi a primaverii, in luna lui Marte, zeul razboiului, al fertilitatii si vegetatiei (la vechii traci aceleasi atribute le avea zeul Marsyas Silen). Aceasta dualitate este remarcata în culorile martisorului, albul însemnând pace, iar roşu — război. Lui ii erau consacrate sarbatorile primaverii si martisoare sub forma unor mici pietre de rau vopsite in alb si rosu, insirate pe ata ca un lantisor sau o moneda de aur la care se atasa o sfoara facuta din doua parti rasucite, una rosie si alta alba, pe care copiii obisnuiau sa o poarte la gat pentru noroc si fericire.

Obiceiurile erau respectate orbeste de sateni si chiar si de cei din oras. Fetele purtau martisorul pana cand infloreau copacii, moment in care legau martisorul de trunchiul unui copac, iar cu moneda isi cumparau branza, pentru a avea o fata alba si frumoasa tot anul. In unele parti ale tarii martisorul este purtat la incheietura mainii toata luna martie. Dupa care, inainte de rasaritul soarelui, fetele il innoada de trunchiul unui copac sau il pun intr-un arbust de trandafiri, cu convingerea ca toate dorintele lor se vor implini. Oamenii obisnuiau sa lege de copaci funii albe si rosii, cu scopul de a alunga duhurile rele. Aceasta masura de precautie era luata pentru a preintampina orice fel de posibil dezastru care s-ar fi putut abate asupra florilor copacilor si i-ar fi putut impiedica sa rodeasca.

Culorile martisorului au un simbol aparte: culoarea rosie, data de foc, sange si soare, era atribuita vietii, deci femeii. In schimb, culoarea alba, conferita de limpezimea apelor, de albul norilor era specifica intelepciunii barbatului. De altfel, snurul martisorului exprima impletirea inseparabila a celor doua principii, ca o permanenta miscare a materiei. El semnifica schimbul de forte vitale care dau nastere viului, necurmatul ciclu al naturii. Culorile alb si rosu au ramas pana in zilele noastre ca simbol al sexelor, o imbinare a primaverii cu rol de protectie.

Martisorul la vecinii nostri

Ca si martisorul romanesc, cel rusesc (maselnita) dateaza din vremuri pagane si este o sarbatoare a revenirii primaverii. Mesele imbelsugate sunt obiceiuri care trebuie sa insoteasca aceasta traditie, clatitele fiind cele mai importante: acestea sunt rotunde, galbene si calde, la fel ca si soarele si sunt servite cu unt, ciuperci sau peste (cel mai adesea, nisetru). Sarbatoarea se incheie cu arderea unei sperietori, care simbolizeaza arderea iernii de anotimpurile calde. Ultima zi a Maselnitei este numita si “Ziua iertarii”. Atunci, toti trebuie sa ceara iertare celorlalti pentru greselile comise si sa fie mai ingaduitori cu cei care gresesc fata de ei.

Bulgarii pretuiesc peste masura sarbatoarea martisorului (martenita), toata lumea purtand simbolul alb-rosu si decorandu-si hainele cu ele; mai mult, poti sa observi martisoare purtate de caini si pisici chiar si de animalele domestice din ograda si, nu in ultimul rand, casele au si ele, de asemenea, propriul lor martisor.

Martisoarele bulgarilor sunt asemanatoare celor din Romania, fiind facute din doua bucati de matase, una alba si cealalta rosie, rasucite intre ele, la care se ataseaza monede, par din coada de cal, margele, usturoi, carcase de melci. In anumite regiuni din Bulgaria, martisoarele sunt purtate atat de barbati cat si de femei, în functie de statutul social: fetele nemaritate in partea stanga a rochiei, fetele batrane, la degetul mic al mainii stangi, iar barbatii casatoriti, la soseta dreapta. Martenita (marta, marticika, gadaluska, kicilka – in functie de zona), cum sunt denumite martisoarele în bulgara, au fost acceptate din timpuri stravechi, ca o amuleta speciala, care te poate proteja de spiritele rele."